Vinuri de Alsacia - Franta - Descopera !

Descoperirea regiunii

Originalitatea Alsaciei rezidă în faptul că şi-a creat reputaţia producţiei vinicole pe vinuri obţinute dintr-un singur soi (monosoi).
Alsacia este situată la hotarul Franţei şi este despărţită de restul ţării de bariera munţilor Vosgi iar la graniţa cu Germania este delimitată de Rin. De-a lungul istoriei, Alsacia a fost franceză, după tratatul de la Westfalia, în 1648, după încheierea războiului franco-prusian în 1871, a redevenit germană până la sfârşitul primului război mondial.

În 1940, Gemania a revendicat Alsacia. Aceasta a împiedicat încheierea procesului, abia început, de organizare a viticulturii alsaciene pe baza principiilor A.O.C. Doar după cel de-al doilea război mondial a fost posibilă reînceperea încercărilor de organizare. Aceasta nu a fost realizată decât în 1962.

Suprafaţă şi producţie.

Regiunea viticolă Alsaciană este situată între Marlenheim la nord şi Thann la sud, având în jur de o sută de kilometri lungime şi între 2 şi 4 km lăţime. podgoria are o suprafaţă de aproximativ 13.000 ha şi se întinde pe cele două departamente "Haut" şi "Bas-Rhin" (Rinul de Sus şi Rinul de Jos).

Este o provincie încă rurală şi regrupează 8000 de viticultori dintre care 2000 dispun de mai mult de 2 ha fiecare şi exploatează mai mult de 3/4 din suprafaţa totală a regiunii viticole. Vinul din Alsacia reprezintă 38% din vinurile albe A.O.C. din Franţa.
La origine, această regiune s-a format prin prăbuşirea fostului masiv Vosgi-Pădurea Neagră, în Germania, formându-se falia renană. Astfel, în partea franceză au rămas munţii Vosgi iar în partea germană munţii Pădurea Neagră., despărţiţi de un şes.

În Alsacia se regăsesc 3 mari unităţi monostructurale:

- zona montană (Vosgi)
- dealurile sub-montane (Sub-Vosgiene)
- câmpia aluvionară a Rinului.

Dintre acestea, adevărata zonă viticolă alsaciană o reprezintă, în principal, dealurile Sub-Vosgiene.

Soiuri cultivate:
Soiurile sunt în număr de 8 dintre care 7 sunt albe:

Sylvaner
Pinot Blanc
Muscat
Riesling
Pinot gris
Gewurztraminer
Pinot noir
Chasselas

Sylvaner: cel mai răspândit, reprezintă 15,2 % din suprafaţa totală. Din acest soi se obţine un vin alb, sec, proaspăt, fructat, uşor de evaluat.

Pinot Blanc: este Pinot Auxerrois reprezentând 20,7% din regiune. Pot fi vinificate în combinaţii sau separat. Se obţin vinuri seci, bine echilibrate, nervoase, numite Pinot şi uneori, Klevner.

Muscat: cu o pondere mai scăzută: 2,4%. Vinul Muscat de Alsacia provine în principal din soiul Muscat ottonel. Din acest soi, foarte productiv, se obţine un vin alb, sec, cu buchet caracteristic şi cu o puternică aromă de fructe. Lasă impresia de a muşca din boabele proaspete, crocante, de struguri.

Riesling: acoperă 22,9% din suprafaţa regiunii viticole. Soi târziu, îi este caracteristică maturizarea deplină în condiţii de temperatură relativ scăzută. Di acest soi se poate obţine un vin extraordinar de fin şi rasat. Este, prin excelenţă, vinul alb de Alsacia.

Pinot Gris sau Tokay de Alsacia: corespunde la 9,1 din total. Strugurii au boabele albăstrii. Soiul este cultivat de secole în Franţa şi nu provine din Ungaria, din secolul al 16-lea, aşa cum cred unii. Se obţin vinuri puternice, deseori temperate, de foarte puţină moliciune, fără a avea o aromă de fructe pronunţată.

Gewurztraminer: acoperă 17,65 din suprafaţa regiunii. Constituie o selecţie cu aromă deosebită, dintr-un vechi soi cunoscut în Alsacia: Traminer rose. Se obţine un vin rasat, plin, "charpente" (bine legat), care posedă un buchet caracteristic de trandafiri, ananas, fructe exotice...

Pinot Noir: ocupă 8,5% din suprafaţa totală a regiunii. Pinot Noir şi-a făcut un nume în regiunea viticolă Alsaciană, prin originalitate. Din acest soi se obţine un vin roşu, uşor sau roze, destul de fructat.

Chasselas: ocupând 1,2%, utilizat pentru Edelzwicker (singurul vin de asamblaj din Alsacia). Nu se obţine vin numai din Chasselas.

Pentru mai multe informatii referitoare la :

Denumiri
Tehnici de vinificare 
Armonia mesei si preparate culinare  
Degustarea 
Crame 

vezi site artgastro.com

Sursa ArtGastro